:D

De la maria de pe blog:D

1.IQ test




Free-IQTest.net - Get Your IQ Score

Oscar si tanti roooz.

Am primit linkul asta " http://www.scribd.com/doc/4596756/EricEmmanuel-Schmitt-Oscar-si-Tanti-Roz " (click!!!) de la cineva din lista:) am citit cartea in maxim o ora.


" Peggy Blue e fata albastra. Cea din penultima camera de pe culoar.Zambeste intruna, dar de vorbit aproape ca nu vorbeste deloc. Ai zice ca-i o zana care a poposit in spital sa se odihneasca o clipa. Sufera de o boala complicata, de-aia ii si zice boala albastra, o chestie cu sangele care, in loc sa mearga la plamani, se duce nu stiu unde, facand ca pielea sa devina albastruie. Peggy asteapta operatia care o va face sa devina roz. Eu zic ca-i pacat, ii sta asa de bine albastra. E atata lumina si tacere in preajma ei, incat, atunci cand te apropii de ea, e ca si cum ai patrunde intr-o capela".


Speachless...

pababibam. asa, ca de Craciun

Leapsa de la Cris de pe blog. Cine e mama lepselor, daca nu ea?


Wishlist pentru anul 2010:


- Sa iau bacul, si sa il iau cu note mari;
-Sa intru la facultate la buget. Deci sa iau admiterea cu nota mareeee:D
-Sa citesc toaaate cartile pe care mi le-am insemnat pe caietel;))
-Sa ajung teafara la AC/DC:xvaiii!
-Sa ii vad pe cei de la Metallica si sa apuc s-o si povestesc.
-Sa imi cumpar niste CD-uri ale unor formatii dragi.
-Sa invat sa am mai multa incredere;
-Sa ajung in Egipt. (Sau daca nu pot, macar sa mai merg o data cu fetele in Turcia)
-Sa primesc un trandafir din inima;
-Sa ma reapuc de sport(orice sport) sa scap de sedentarism;
-Sa slabesc 10 kg:)) (stiu ca imi veti spune ca exagerez, dar asta e)
-Sa cumpar toate cartile lui Cioran;
-Sa o ajut pe matusa mea cu tot ce are nevoie la engleza, sa poata sa plece cu bursa in Germania;
-Sa fiu prietena ta cea mai buna (stii tu care tu);
-Sa pot sa merg mai departe.



Si nu in ultimul raaand:D sa imi fac 2 tatuaje draguuutze:D

"Uita ce-am scris..."

"Pe mine noaptea, ma viziteaza stafii, si da, sunt ale mele,
Spirite ce vin si pleaca dintre palme, fara sa lase semne,
Fara sa-mi zica "Te iubesc!", sau cine-stie-ce refrene...
Trece timpul si rasaritul ma prinde mereu la o cafea cu ele...

Si mai vorbim de una alta,
Si ne mai amintim de noi,
Si mai vobim de noi si gata,
din priviri
Ne stabilim iar intalniri...

Domnisoara, matura mai repede tot ce am dezvelit,
Caci dimineatza nu o port asa, ci langa tine, obosit.

Mai bate mama la usa camerei si ma intreaba "Iar nu dormi?"; rasufla trista ca baiatul ei se-mparte iar la doi... Stie ea cumva ce ma tot tine treaz, si nu insista... Iar ma lasa sa ma pierd in ceas...

Si stii ce-i zic?

- Eu, draga mama, nu mai dorm, eu scriu pana cand mainile imi cad in gol, pana cand ele-or sa ma lase sa ma duc spre alte vise...

Iar vine noaptea, iar voi fi trist cu portile inchise..."

This will make you... love again

Draga Anton,

Asta e ultimul meu cosmar. Ma simt de parca e real. Si nu o iluzie. Dupa ce citesti asta, sper sa iei in considerare posibilitatea de a ma ierta.
Inchid ochii si ma pierd intr-un ocean cu apa amaruie si oricat as vrea sa ajung deasupra apei nu pot. Ma inec. Totusi, e o portita de scapare prea departe de aici. De ce sa mai incerc? Simt gustul de fiola invadandu-mi plamanii. Hmm, macar ii curata de urmele lasate de tutunul din pachetele de Winston albastru pe care le fumam lacoma, cu gandul la tine. Stau nemiscata si parca plutesc. Incerc sa fac vreo miscare, ma scufund. Intorc capul intr-o parte, vad masti cu mine zambitoare incercand sa imi mangaie obrazul, dar cum se apropie, incep sa sangereze. Ce se intampla cu ele? Sau, mai bine zis, ce se intampla cu mine? Parca deja e o regula sa ranesc. Sa va ranesc. Sa te ranesc. Nu vreau asta. Si stiti asta.
Inchid ochii, adorm. M-am trezit. Sunt intr-o incapere cu oglinzi. Ah, sunt inconjurata de niste monstri care arata la fel. Au parul incalcit si sunt murdari. Si in loc globul ocular... au niste impletituri din sarma. Vai! Intorc capul repede, ei repeta miscarea. Ridic o mana, acelasi lucru il fac si ei. Ce se intampla... Ma apropii usor, ei se indreapta spre mine. Imi mangai obrazul, toti fac asta. Ajung in dreptul ochilor si ah, ce se intampla? M-am ranit. Ce se intampla cu mine? Am ochi de... sarma! Dar ochii mei vad. Ochii mei purifica realitatea, si o aduc la stadiul de piesa teatrala. Am nevoie sa ies din iadul ala. Ajuta-ma! Vino, te rog.

Domnisoara ta cu ochi de sarma.

:))

Mai veche. cu si mai multe scapari

:)

Scuzati ezitarea de la inceput si greselutzele de pe parcurs.;;)

Stare actuala,

Ascult: "Nimic" de la Crize.
Ma gandesc la: ziua de maine.
Vreau: sa nu mai vreau nimic.
Simt: durere de stomac.
Citesc: "Povestea unui nebun" de John Katzenbach.(multumiri doamnei bibliotecar care a stiut ce sa-mi recomande. cu toate ca e foarte groasa cartea)
Sper: sa fie totul asa cum trebuie.
Ora: 1:10
Ziua:18
Luna:decembrie
Anul: 2000 si ceva

Taci.

Nu ai putea sa ma cunosti nici daca ai sta langa mine cateva decenii. Nu o sa poti, asa ca te rog, nici nu incerca. O sa ajungi sa povestesti istoriile unui nebun. Nu incerca sa imi deschizi usa, pentru ca voi disparea si te voi face sa plangi. Nu mai bate cu putere, pentru ca doar tie iti faci rau. Nu ma vei induiosa. Cum nu au facut-o nici altii pana acum. Nu o sa ma faci sa ma deschid in fata ta, pentru ca nu mai vreau... si nici nu mai pot:) Cine a avut ocazia asta, nu a fost langa mine cand am avut mai mare nevoie de o companie care sa nu fie cea a familiei mele. Am avut nevoie de un suflet cald care sa ma adaposteasca de soare la umbra lui si care sa stie cand sa sufle aburi reci peste imaginea mea. Nu ma deranjeaza sa schimb perechi de masti in functie de ocazie si persoana. Chiar deloc. Dar stiu sigur ca asa cum sunt nu ma voi afisa poate niciodata. Nu vreau sa par atat de slaba. Nu.
Multumesc spiridusului care se intereseaza uneori de dorintele mele minore si e acolo sa ma asculte cand cred ca vorbesc singura.

"Taci! Sa nu trezim copiii din noi, lasa-i te rog sa doarma,
Dimineata si linistea ta vreau sa moara pe buze de toamna.
Taci! Nu vezi ca ma omori câte putin în fiecare cuvânt?
Câte simtim în fiecare avânt? Cât te cautam si eu
Si pur si simplu nu ai vrut,
Sa te gasesc.

Taci!"

Mirror, mirror on the wall.

Ne uitam uneori foarte mult in oglinda. Poate ca nu doar pentru a ne observa defectele, ci pentru a intalni un chip. Un altul care ne priveste, insistent. Un chip cunoscut, sau nu, mai bine unul necunoscut. Sa nu stii ce vrea de la tine. Dar, totusi, sa fie mereu acolo sa te priveasca in ochi.
"I don't like the mirror that they put in my room. I stand, and stare, and all I see is you." <3.

Azi.

Azi sunt trista. Daca ma intrebi, tu cititorule, de ce sunt trista probabil nu as avea un raspuns. Poate sunt trista doar pentru ca in zilele astea ma simt singura. Nu eu ma simt singura. Ceva din mine se simte singur. Fluturele care imi bate plamanii si stomacul se simte singur. Fluturele asta vrea pe cineva alaturi. Pe mine m-a pierdut, cu ceva timp in urma. Am incetat sa ii mai acord atentie si sa mai raspund urletelor lui. Si acum, e satul. E satul sa ma mai suporte. Pentru ca fluturele nu era obisnuit sa fie singur. Fluturele avea nevoie de companie. Dar poate acum se resemneaza... si ma face sa ma simt si eu singura.
Imi pare rau ca nu pot sa fiu aproape de tine. Imi pare rau ca din copilul vesel de odinioara, a ramas doar o ruina. O ruina? Nu. Nici macar atat. Sunt goala pe dinauntru. Sau poate doar eu vreau sa cred asta. Poate ca simt prea multe, si asta ma face sa cred ca sunt seaca. Dar nu... poate nu.
Imi pare rau.

"Între somn şi pastile,
Între moarte şi boală,
Între creion şi coală,
Între palme şi sfoară,
Între deget şi flamă,
Între cercani şi spoaială,
Între iarna din mine şi vara de afară,
Între mine şi monstrul ce am fost odinioară,
Între o minciună frumoasă şi un te iubesc..."

Emil Cioran.

Mi-a trimis cineva un link, si acolo am citit niste randuri scrise de E.C. pe care nu le stiam.


-"Nu pe ape moarte vreau sa visez pamantul, ci pe stanci zdrobite de imbratisari de spume".
-"Parfumul e istoria unei flori".
-"Trupul e un zacamant de zadarnicie, in care mucegaieste gandul nemuririi".
-"Nu exista intelept genial".
-"Voi ajunge vreodata atat de pur, ca nu ma voi putea oglindi decat in lacrimi de sfinti?"
-"Nefericirea este starea poetica prin excelenta".
-"Nemurirea este o concesie de eternitate pe care moartea o face vietii."
-"Nebunia este introducerea sperantei in logica".
-"Boala este modul in care moartea iubeste viata, iar individul teatrul acestei slabiciuni ".
-"Creatia este o salvare temporara din ghearele mortii".
-"Remuscarea este forma etica a regretului".
-"Timpul este un surogat metafizic al marii".
-"Prostia este o suferinta nedureroasa a inteligentei".

{...}

In fiecare "te iubesc" e putina moarte.