Poveste.

Era acolo, in gradina, intinsa pe o paturica policroma si asezata cu capul pe o pernuta din plus. Avea castile adanc infipte in urechi si asculta in disperare o melodie instrumentala. Lacrimi silentioase ii curgeau pe obrajii rozalii, si rimelul ii lasa dungi negre lungi pana la barbie. Era trista. Foarte trista. Totul era lipsit de sens. Totul nu era asa cum trebuia sa fie. Si era singura. Si plangea...

Si plangea...
Si plangea...
Si adormea...
Si suspina...
Si plangea iarasi...

I love you, sleepyhead...